Gogojurnal - 1 an si 9 luni

Am fost iarasi la un control pediatric, tot la clinica Anima.

Asadar, pentru varsta de 1 an si 9 luni, stam in felul urmator: greutate - 12.1 kg, inaltime - 87 cm. Ceea ce inseamna, conform statisticilor, ca suntem la inaltimea maxima pt varsta lui, avand o greutate undeva medie (niciodata nu am excelat la capitolul greutate, intotdeauna am fost pe curba mediana).

In alta ordine de idei, cum a evoluat de la ultimul Gogojurnal?

• repeta orice cuvintel aude, exact ca o maimutica...e tare dragalas cand pronunta cuvinte foarte complicate..
• nu ma mai scoate din "mamica" si e atat de scump sa il auzi...nu stiu de unde a invatat sa ma alinte asa, pentru ca eu nu am folosit astfel de diminutive...:)
• face mini propozitii si leaga doua cuvinte, gen "mine caca" = in traducere paine cu branzica  (incurca unele litere, in loc de paine el zice "mine", iar caca = cascaval/ branzica
• dupa ce termina de baut lapticul, imi da canita spuandu-mi "(s)pala!
• mananca singur, ii place sa foloseasca lingura, cutitul, furculita..ii place tare mult sa isi intinda singur untul pe paine si mesteca cu gurita inchisa, exact ca un gentleman..:) (noi avem seturile de tacamuri din plastic pt copii de la ikea, cele mai practice si cele mai ieftine)
• in continuare e foarte harnicut..intindem rufele impreuna, el ma anunta cand masina de spalat a terminat programul si imi scoate hainutele din masina si mi le aduce sa le intindem..
• si-a pastrat programul de masa si somn, dar adoarme un pic mai tarziu..ma bucur ca, de multe ori, atunci cand trebuie sa isi faca somnicul de pranz, adoarme singur (se duce in dormitor si se intinde pe pat si intr-un final adoarme), ceea ce ma slaveaza de minute bune..
• adora copiii si este extrem de sigur pe el la locul de joaca si asta ma bucura enorm. Singur se introduce il jocul celorlalti copii, ii saluta cu manuta cu mare drag atunci cand intalnim copii pe strada si sunt fericita ca e un copil care are incredere in el!

... si multe alte minunatii..Fiecare copil este o minune pentru parintii lui si orice gest ar face noua ni se pare ca este cel mai frumos, cel mai destept...il laud foarte mult pe sufletelul meu, dar, ca sa dam dovada de putina obiectivitate, trebuie sa remarc:

• un oarecare grad de rasfat..acesta a survenit si pe fondul ca, pana pe la 1 an si un pic, nu i-am interzis nimic..nu i-am zis niciodata NU, l-am lasat sa descopere tot, sa atinga prizele - supravegheat, bineinteles (pentru a se plictisi de ele si a le lasa in pace) etc etc..ce-i drept a fost si foarte cumintel..pe masura ce creste, a invatat, insa, sa il ia el insusi pe NU in brate si nu prea are bine implementata notiunea gesturilor "interzise", in sensul ca nu se cade sa le facem..ma bucur, insa, ca nu este violent deloc (a avut o tentativa pe la 1 an si un pic, dar perioada aceasta l-a tinut foarte putin)
• nu pronunta fraze sau propozitii mai complicate, dar nu ne facem deloc griji pt acest lucru..vorba sotului, la ce fond genetic mosteneste (si ce bunicute vorbarete are), in curand ne vom ruga noi de el sa vorbeasca mai putin..:)))

La muuulti ani, sufletel drag!

La multi ani tuturor copiilor si sa nu uitam ca si noi, adultii, suntem in continuare copii si e frumos, din cand in cand, sa privim lumea asta mare prin ochii minunati ai unui copil!