La cresa: ziua 3

A treia zi la cresa a inceput si mai rau decat a doua..L-am dus undeva pe la 8.30-09.00, dat fiind ca era si utliam zi a mea de stat acasa si mi-a fost mila (si de el si de mine) sa il trezesc undeva pe la 06.45, ca sa ajungem in timp util, asa cum va trebui sa facem de maine.

Cum a vazut ca ma imbrac, Gogo a intrat iar in panica..tragea de tricou sa il dau jos, sa mergem din nou in pat, sa stam impreuna...La fel a procedat si cand l-am schimbat pe el..Cu explicatii, am reusit sa plecam din casa cat de cat voiosi.

In masina a stat destul de suparat...trist, mai degraba (acesta e cuvantul)..i-am explicat ca mami trebuie sa mearga la serviciu, pentru ca avem nevoie de bani etc etc..Am reusit, totusi, sa il fac sa zambeasca, dupa ce m-am maimutarit in timp ce conduceam...

Ajunsi la cresa, a acceptat sa il descalt, dar cum a vazut educatoarea, s-a lipit de mine iar ca o maimutica si nu a vrut sub nici un chip sa imi dea drumul..Intr-un final, a trebuit sa il transfer, in tipetele de rigoare, in bratele educatoarei..:(

Am mai ramas cam 30 de minute pe holul cladirii..L-am auzit plangand minute bune in sir..de la atat de mult plans, a mai si vomitat (ii dadusem sa pape un iaurtel de dimineata)..ofofof

Nu vreau sa va descurajez, dragi mamici ce urmeaza sa treceti prin aceasta experienta..e greu, tare greu..mi se rupea sufletelul stiind ca el e acolo si eu sunt departe de el..Am plecat aproape plangand de acolo si cred ca asa se va mai intampla cel putin o saptamana de acum incolo..E greu, dar trebuie sa trecem prin asta, trebuie sa ne tinem tari si sa nu intrerupem nicicum mersul la cresa (nici nu as putea, chiar daca as vrea).

 

Gogo e un copil tare cooperant, el a inteles foarte bine conceptul de cresa, stie ca trebuie sa mearga acolo, accepta ideea, dar cand se vede pus in fata faptului implinit, protesteaza la maximum..si cine nu ar face la fel, daca ar fi sa ne punem in locul lui?! De la rutina noastra draga, de la plimbarile noastre si programul nostru impreuna - sa trecem dintr-odata la un program de 8-9 ore, ca un o mare...

Randurile de mai sus le-am scris inainte de a-l lua pe Gogo de la cresa. Ajunsi acolo, am plecat cu speranta, intrucat educatoarele ne-au spus ca nu a mai plans..Intr-adevar, cand am ajuns acolo si asteptam tragand cu urechea pe hol, l-am si auzit pe Gogo care, dupa ce s-a trezit, a spus "papa", in sensul ca dorea sa isi pape gustarea de ora 16.00...Nu plangea...:)
In plus, Gogo a inceput sa povesteasca despre scoala, il intreb cine i-a dat sa manance si el imi raspunde "Doamna", imi spune ca a papat supa samd..:) Nu pare un copil speriat, traumatizat atunci cand ii pomenesc de scoala si cand ii repet mereu ca "maine mergem din nou la scoala"..:)
Maine e ziua cea mare si pentru Mami, care se reintoarce la serviciu dupa 2 ani de zile..
Wish me luck!
Keep in touch!
Asadar, mergem inainte!